Românii din Canada susţin basarabenii

Noi, ca români, avem o istorie bogată, frumoasă, dar şi dureroasă. Adeseori, neamul nostru a fost despărţit, unit şi din nou dezbinat. Am trecut prin monarhie, prin comunism, iar în ziua de azi continuăm a spera mai mult de la democraţie. Aşadar, prin diaspora românească, fie că există în UE, peste oceane sau oriunde în lume, românii în mare parte au reuşit să păstreze şi să-şi menţina identitatea de români prin păstrarea limbii române. Astăzi, campania ,,Deşteaptă-te Române!’’ pentru diaspora romănească din Canada, vă prezintă situaţia tristă, îndurată zilnic de basarabenii români, cu inimă şi suflet, pentru limba şi cultura românească. Cei ce militează astăzi cu ardoare pentru limba şi cultura românească sunt mii de studenţi, tineri, şi oameni care se implică în continuu pentru a promova apărarea identităţii româneşti, a culturii şi limbii române. Actualmente, fiind obligaţi de această farsă a istoriei numită ,,moldovenism’’, am hotărât să luăm atitudine faţă de ceea ce ne afectează şi ne doare. Doar prin trezirea spiritului românesc din noi, ne vom respecta străbunii, părinţii şi copiii, pentru că am fost, suntem şi vom rămâne români!

Campania ,,Deşteaptă-te Române!’’, iniţiată de 4 tineri curajoşi care au îndrăznit să zică „Învăţăm in liceul Româno-Francez „Gheorghe Asachi””, şi nu Moldo-Francez cum îl numeau autorităţile locale, are ca scop informarea populaţiei dintre Nistru si Prut despre România de astăzi şi istoria comună pe care au avut-o, de-a lungul vremii, cele două state din prezent: Republica Moldova şi România. Această campanie vizează în acelaşi timp românii care trăiesc în România sau în fiece ţară din străinătate şi care vorbesc şi gândesc româneşte. La fel de mult, am observat că din începutul campaniei noastre, un număr ridicat de persoane cu initiaţivă din intreaga ţară au început a ne susţine printr-o varietate de fapte de tipul: lipirea afişelor cu sloganul campaniei, purtarea materialelor promoţionale gen tricouri, insigne. Deasemenea, au apărut din ce în ce mai multe grupuri de artişti care au început să-şi dea din timpul lor pentru această campanie şi a-şi desfăşura interesul cultural faţă de tinerii din Republica Moldova. Ceea ce este cel mai important la momentul actual este că în Republica Moldova, cei care se consideră români sunt adeseori oprimaţi. Regimul comunist, care deocamdată este la putere, împiedică orice tentativă de apropiere de România şi de cultura românească. Scopurile preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, vizează înlocuirea limbii române cu falsa şi nerecunoscuta ,,limbă moldovenească’’ în şcoli, modificarea stemei, drapelului şi a imnului naţional. În 2001, la alegerea preşedintelui Vladimir Voronin, titlul imnului Republicii Moldova ,,Limba noastră cea Română’’ a fost schimbat cu tristul titlu: ,,Limba noastră’’. Precum noi românii îi suntem dragi lui Voronin ca sarea-n ochi, nu s-a săturat sa muşte dureros din sufletul nostru românesc. La Chişinău, unde o apropiere spre UE este din ce în ce mai evidentă, primarul Dorin Chirtoacă, în vigoare cu legile şi drepturile administrative pe care le deţine ca primar, a instalat un brad pentru a sărbători Crăciunul împreună cu fraţii români, cât şi cu toată Europa, pe 25 Decembrie. Imediat însâ, fără nici o permisiune susţinută de un document oficial, bradul a fost luat din Piaţa Marii Adunari Naţionale, urmând ca acolo să fie instalat aşa numitul „Brad Republican” a lui Voronin, pe 28 Decembrie. În aşa mod, Crăciunul ar fi fost sărbătorit odată cu Rusia ortodoxă. Tinerii au răspuns cu o manifestaţie (plină de incidente, din cauza poliţiei locale), pentru a demonstra preşedintelui Voronin ca ei nu sunt slabi şi nu se lasă călcaţi în picioare. Printre cei 300-400 de participanţi la protest se puteau auzi scandări de genul: „Noi suntem Români!”, „UNIRE!”, „Două ţări, acelaşi neam!” şi „Nu exista limba moldovenească! ”. S-a cântat cu mândrie imnul României, steaguri româneşti şi zâmbete patriotice răsăreau.

Până la momentul actual, pe lângă cele două expulzări a doi diplomaţi români, au mai fost expulzaţi şi câţiva preoţi, printr-un „ordin de sus”. Astăzi, noi, românii din Diaspora Românească, cei din România actuală şi de pe toata pământurile româneşti, nu uităm că în Republica Moldova se vorbeşte aceeaşi limbă română şi dorim s-o păstrăm. Vă invităm să vă alăturaţi nouă, fie sufleteşte sau prin participarea voastră activă. Puteţi vizita anumite saituri care vă oferă mai multe informaţii. Saitul nostru oficial este: www.desteptarea.info. Astfel, va prezentăm şi www.romanism.net, o campanie care promovează Românismul pe teritoriul actual al României. Iar pentru cei aflaţi acum în aşa numitul stat Moldovenesc, un vers de încurajare: „ Moldovean copil de munte, ia ridică a ta frunte şi te-nsuflă de mândrie, că eşti fiu de Românie!”

Autor: Tudor-Vlad Vrabie,

sursa Revista de cultură a Românilor din Canada

Chişinăul şi Iaşul se vor înfrăţi de Ziua Unirii

Cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române (24 ianurie 1859) oraşele Chişinău şi Iaşi se vor infrăţi. Potrivit lui C.Coman, directorul de strategii al Primăriei Iaşi, evenimentul va constitui un moment emoţionant, la care sunt asteptaţi să participe, oficiali ai primariilor celor două oraşe, membri ai Guvernului Român, precum şi preşedintele României. “După stiinţa mea, este pentru prima dată când în tradiţionala Horă a Unirii, care se joacă în fiecare an pe 24 ianuarie, se vor prinde şi oficiali de la Chişinău. Primarul Iaşului (Gheorghe Nichita – n.r.) şi cel al Chisinaului (Dorin Chirtoacă – n.r.) vor semna protocolul de înfrăţire dintre cele doua oraşe în cadrul unei recepţii oficiale la sediul primăriei, numită “Seara Unirii””, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cosmin Coman, Iasi.

Scrisoare Basarabiei

Scrisoare de la un frate de peste Prut:

“Acum cateva zile am fost in Bucovina. Scopul calatoriei a fost acela de-a trece granita si de a ajugne in Cernauti, pamant sub ocupatie Ucraineana. Vreau sa va spun ca niciodata nu am fost un mare cunoscator al istoriei neamului roman si cu toata astea, odata ajuns acolo a rasarit de nicaieri in sufletul meu, un sentiment de tristete atunci cand am ajuns in vechiul oras si nu am mai gasit aproape nimic care sa aminteasca de sufletul poporului roman. Totul era scris in limba lor, prea putini stiau romaneste, iar cei care vorbeau se faceau ca nu ma inteleg. A fost un sentiment care mi-a frant inima si m-a facut sa ma gandesc cu groaza la viitorul acelui colt de lume si al Basarabiei. Am ajuns acasa in Bucuresti cu gandul la ce am experimentat in calatoria mea si primul lucru pe care l-am facut a fost sa citesc istoria neamului meu. Vroiam sa aflu de ce, vroiam sa stiu cand si cum s-a produs aceasta ruptura care desi a avut loc inca dinainte de-a ma naste, mi-a sfasiat inima de parca s-ar fi intamplat ieri. Am rasfoit cartiile, am cautat pe internet, am o parcurs secole de istorie ca sa aflu adevarul si cu gandul la scumpa mea tara, m-am uitat peste harta Romaniei Mari, rotunda ca un mar care a fost muscat din toate partiile de marile puteri imperiale care ne-au calcat in picioare si au pecetluit o soarta dureroasa pentru romanii de pretutindeni. Am citit istoria Basarabiei si dinainte de-a termina de citit, ceva in sufletul meu parca se trezea la viata ca dupa un somn de veacuri, un dor nebun de libertate, o dragoste arzatoare pentru toti fratii mei, o sete ucigatoare de dreptate…
Am 23 de ani, sunt student, am trecut prin viata cu capul in nori si niciodata nu am stiut care este rostul meu pe lumea asta, pana in clipa in care am regasit in adancul inimii mele mostenirea pe care strabunii nostrii au lasat-o fiecaruia dintre noi: dragostea de tara. Am realizat ca suntem inconjurati de superficialitate, de oameni care nu pun mare pret pe adevaratele valori, de hoti si mincinosi… Cu o adanca tristete in suflet m-am gandit ca cei care se impotrivesc cu adevarat reintregirii tarii sunt acei oameni pe care ii numim frati, acei oameni care traiesc in intuneric si refuza sa afle adevarul, dar care si ei, ca si mine, ca si voi, ca si multi altii, au in sufletul lor ceea ce s-a transmis din tata-n fiu: dorinta de libertate, iubirea de patrie. Si atunci am ajuns la concluzia ca scopul meu este sa ii fac pe ei sa afle adevarul, sa ii ajut sa isi regasesca sufletul, sa le limpezesc mintea, sa ii fac sa le pese, atat cat pot.
M-am bucurat sa va regasesc pe voi, fratii mei moldoveni, m-am bucurat sa stiu ca si printe voi sunt persoane care impartasesc acelsi ideal ca si mine. Vreau sa stiti ca va sunt alaturi si ca traiesc cu convingerea ca mai sunt multi ca mine in Romania care doresc cu ardoare reintoarcerea Basarabiei acasa. Pe aceia vreau sa ii gasesc, iar pe cei care sunt orbi, vreau sa ii fac sa vada in intunericul indiferentei care s-a asternut peste scumpa noastra tara!
Am lasat un mesaj pe un blog pe care l-am scris in doua variante, una dintre ele fiind mai scurta pentru a putea sa il raspandesc pe messenger, intrucat spatiul destinat textului nu este indeajuns de mare ca sa imi permita toate caracterele. Vreau sa va trimit ambele variante, sa le cititi si sa le da-ti si voi mai departe, sa desteptam impreuna romanul care nu s-a trezit inca:

Basarabia a indurat multe umilintze care au ramas ca o pata de sange in istoria acestui popor. A fost trecuta prin foc si sabie, a fost rupta din trupul tarii, scuipata si batjocorita, devstata de marile puteri imperiale care au servit la masa popare mici. Cu toate astea, spre deosebire de nordul Bucovinei care a fost rusificat aproape complet, fratii nostri de peste Prut nu si-au pierdut sufletul romanesc si dorintza de-a se intoarce acasa. Comunismul este o iluzie. S-a imprastiat ca o ciuma si domneste inca prin propaganda si teroare peste mintiile si sufletele slabe. Multi romani si moldoveni de-o potriva isi doresc cu ardoare unirea in ciuda informatiilor false imprastiate peste tot de catre cei care pun mai presus propriile interese decat dreptatea si adevarul. Nu te lasa manipulat de vorbele lor false, nu lasa dragostea de tara sa piara ingropata de neajunsurile acestui prezent murdar pe care ei l-au creat! Sa renuntam acum la ideea ca suntem frati, ar insemna sa pierdem pe veci ceea ce este al nostru, ar insemna sa calcam in picioare lacrimile si sufletele celor care au murit pentru libertatea noastra si pentru reintregirea tarii. Tara nu are nevoie de eroi, dar are nevoie ca tie sa iti pese!

Atat am avut de spus deocamdata. Sper sa ajunga acest mesaj la voi si sa nu va pierdeti niciodata speranta si credinta in Dumnezeu. Romania nu va uitat!”

Vrabie Valentin Nicolae